Energia regenerabilă în reducerea impactului asupra mediului

Contextul actual al energiei regenerabile este umbrit de consumul excesiv de energii neregenerabile, precum combustibilii fosili, care au un impact devastator asupra mediului. Potrivit International Energy Agency, emisiile globale de CO2 provenite din combustibilii fosili au crescut cu 1,1% în 2023, înregistrând o creștere de 410 milioane de tone (Mt), ajungând la un nou nivel record de 37,4 miliarde de tone (Gt).

Tranziția spre energia regenerabilă devine un domeniu de interes major la nivel global, nemaifiind doar o discuție teoretică, ci o necesitate stringentă pentru mediul de afaceri. Descoperă în acest articol rolul surselor de energie verde în reducerea impactului asupra mediului!

Reducerea emisiilor de CO2: obiective și politici UE

Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase prin adoptarea pachetului de măsuri „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Se urmărește reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Aceste obiective reprezintă un efort de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris.

Unul dintre instrumentele cheie utilizate de UE pentru a atinge aceste obiective este Schema de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS). Aceasta impune companiilor să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit și să achiziționeze aceste permise prin licitație. Prin această schemă, UE reglementează aproximativ 40% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și acoperă aproximativ 10.000 de instalații industriale și de producție energetică.

În 2023, Parlamentul European a aprobat o actualizare a Schemei ETS, în acord cu obiectivele Pactului Verde European. Reformele includ reducerea emisiilor din sectoarele acoperite de ETS cu 62% până în 2030, față de nivelurile din 2005.

Reducerea emisiilor din sectorul energetic

Arderea combustibililor fosili este responsabilă pentru mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, conform datelor Comisiei Europene. Fiecare kilogram de cărbune, petrol sau gaze naturale ars eliberează în atmosferă CO2, principalul gaz cu efect de seră. În plus, arderea combustibililor fosili emite și alte gaze poluante care pot provoca boli respiratorii și cardiovasculare.

În 2023, Parlamentul European a adoptat reguli care impun statelor membre să reducă colectiv consumul de energie cu cel puțin 11,7% până în 2030. Reducerea consumului de energie este unul dintre cele mai eficiente moduri de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece necesită mai puțină ardere de combustibili fosili.

Clădirile joacă un rol esențial în consumul total de energie din UE, reprezentând aproximativ 40% din consum. Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor este o altă cale eficientă de a reduce consumul de energie și emisiile de CO2.

Unde se situează România?

România s-a angajat să atingă o cotă de consum din surse de energie regenerabilă de 42,5% până în 2030 și 89,9% până în 2050, conform Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Climei. În acest context, România vizează dezvoltarea unei capacități de 11,1 GW de energie solară până în 2030.

Creșterea ponderii energiei regenerabile

În prezent, peste 23% din energia consumată în UE provine din surse regenerabile. Prin stimularea producției de energie regenerabilă și prin eliminarea treptată a finanțării pentru proiectele de infrastructură bazate pe gaze naturale, UE intenționează să crească acest procentaj până la 42,5%.

În plus, este încurajată utilizarea surselor alternative de energie regenerabilă. Pe lângă sursele tradiționale, cum ar fi energia solară și cea eoliană, UE încearcă să stimuleze dezvoltarea și utilizarea altor surse regenerabile, precum hidrogenul regenerabil și energia valurilor. Aceste surse alternative pot contribui la diversificarea mixului energetic al UE și la creșterea rezilienței sale energetice.

Sustenabilitatea devine obligatorie pentru firmele europene

Pe 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a adoptat Directiva privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD), o nouă reglementare care va impune companiilor europene să raporteze în mod transparent informații legate de mediu, social și guvernanță (ESG). Această directivă va face din UE liderul mondial în materie de standarde de raportare a sustenabilității și va avea un impact semnificativ asupra a aproximativ50.000 de companii din Europa.

Ce se schimbă?

CSRD va extinde semnificativ domeniul de aplicare al Directivei actuale de raportare nefinanciară (NFRD), incluzând:

• toate companiile listate pe piețele reglementate din UE, cu excepția microîntreprinderilor listate;
• întreprinderile mari din UE, definite ca având o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane de euro, active de peste 20 de milioane de euro sau peste 250 de angajați;
• filialele din UE ale companiilor din afara UE care se încadrează în categoria „întreprinderi mari”.

Termene de implementare

• Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
• Statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune directiva în legislația națională.
• Companiile care fac deja obiectul NFRD vor trebui să se conformeze noilor cerințe pentru anii fiscali ce încep la sau după 1 ianuarie 2024 (raportând în 2025 datele din 2024).
• IMM-urile listate vor avea termen până la 1 ianuarie 2026 pentru a se conforma cerințelor de raportare, cu o clauză de „opt-out” până în 2028.

Sancțiuni menite să descurajeze orice derapaj

Sancțiunile pentru nerespectarea politicii de sustenabilitate vor deveni o realitate începand cu anul 2025. Conform Directivei UE privind raportarea corporativa de sustenabilitate (CSRD), încalcarea acestor norme va fi pedepsită cu 4% din cifra de afaceri, dar nu mai puțin de doua milioane de euro. Însă, consultanța ESG te poate ajuta să identifici și să gestionezi riscurile asociate cu factorii de mediu.

Consecințele inacțiunii climatice: exagerare sau realitate alarmantă?

Cu furtuni mai frecvente și mai severe, valuri de căldură fără precedent și alte fenomene meteorologice extreme, efectele reale și semnificative ale schimbărilor climatice sunt evidente. Putem evita efectele grave ale schimbărilor climatice dacă reușim să limităm încălzirea globală la 1,5 ° C. Acest obiectiv nu este ușor de atins, dar avem tehnologia necesară pentru a face acest lucru.

Acordul de la Paris, semnat în 2015 de 196 de țări, a stabilit un obiectiv precis: menținerea încălzirii globale cu mult sub 2 ° C sau chiar 1,5 ° C. Acest acord este un pas esențial în combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la impactul acestora. Este o dovadă a necesității colaborării internaționale pentru a elimina eliberarea de carbon care captează căldura până în 2050.

De ce energia regenerabilă este soluția?

Energia este în centrul provocării climatice – și cheia soluției, din următoarele motive:

1. Sursele regenerabile de energie sunt peste tot în jurul nostru

Aproximativ 80% din populația globală locuiește în țări care importă mai mult combustibili fosili decât exportă. Acest lucru înseamnă că aproape 6 miliarde de oameni sunt potențial vulnerabili la crize geopolitice sau economice legate de accesul la aceste resurse.

Sursele de energie regenerabilă – soare, vânt, apă – sunt disponibile în orice țară, fără a fi nevoie de importuri sau de a depinde de bunăvoința altor națiuni. Încă nu am valorificat pe deplin acest potențial, dar există o oportunitate imensă aici.

Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) estimează că 90% din energia electrică la nivel mondial ar putea proveni din surse regenerabile până în 2050. Energiile regenerabile oferă o cale de ieșire din dependența de import, permițând țărilor să-și diversifice economiile și să se protejeze de fluctuațiile imprevizibile ale prețurilor combustibililor fosili.

2. Energia regenerabilă este mai ieftină

În ultimul deceniu, costurile energiei regenerabile, mai ales cele pentru tehnologiile solare și eoliene, au scăzut semnificativ. Această reducere a prețurilor nu doar că a făcut energia regenerabilă mult mai accesibilă, dar și mult mai atractivă. Și nu doar în țările cu venituri mari, ci și în cele cu venituri medii și mici.

Chiar și în situația în care costurile energiei solare și eoliene rămân mai mari în anii următori comparativ cu nivelurile pre-pandemice, competitivitatea acestora va crește. Acest lucru se datorează creșterilor mult mai accentuate ale prețurilor la gaz și carbune. Astfel, adaptabilitatea costurilor energiei regenerabile în funcție de fluctuațiile pieței face ca aceste surse de energie să fie o opțiune viabilă și atractivă pentru viitor.

3. Energia regenerabilă este mai sănătoasă

Expunerea îndelungată la poluarea aerului poate determina diverse probleme de sănătate, de la boli cardiace la afecțiuni respiratorii și chiar cancer. Poluarea vine în mare parte din arderea combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că, indirect, calitatea aerului pe care îl respiri are un puternic impact asupra sănătății tale și a celor din jur.

Nu este doar o problemă de sănătate, ci și una economică. Poluarea aerului generează costuri uriașe asociate cu tratamentul afecțiunilor cauzate de aceasta și pierderea productivității datorită bolilor. Conform analizei AEM, cheltuielile legate de poluarea atmosferică cauzată de cele mai mari instalații industriale din Europa sunt substanțiale, cu o valoare medie cuprinsă între 268 și 428 de miliarde de euro pe an. În 2021, aceste costuri au echivalat cu aproximativ 2% din PIB-ul UE.

4. Energia regenerabilă creează locuri de muncă

Investițiile în energia regenerabilă pot deschide drumul pentru crearea de locuri de muncă într-o varietate de domenii, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, fabricația, construcția, operarea și întreținerea. Pe lângă crearea de locuri de muncă directe, dezvoltarea industriei energiei regenerabile poate duce la creșterea oportunităților de muncă în industriile conexe. De exemplu, producția de vehicule electrice și a aparatelor hipereficiente, precum și dezvoltarea tehnologiilor privind hidrogenul, vor avea nevoie de un număr mare de lucrători.

Chiar dacă aproximativ 5 milioane de locuri de muncă în producția de combustibili fosili s-ar putea pierde până în 2030, se estimează că ar fi create 14 milioane de noi locuri de muncă în sectorul energiei verzi, rezultând un câștig net de 9 milioane de locuri de muncă.